Știri!
Monitorul Oficial Local
search
Turism
Obiective turistice:
- Mănăstirea Gorgota în nordul comunei;
- Ruinele bisericii Panaghia, Gorgota;
- Piatra de mormânt a lui Draghici Vornicul din Cornăţel;
- Piatra de mormânt a Marulei fiica lui Mihai Vitezu;
- Crucea de piatră a bisericii de lemn edificată de Socol Clucer;
- Crucea de piatră edificată în cinstea jupăniţei Ego Elina;
- Monumentul eroilor edificat de Vasile Blendea Valea Voievozilor;
- Crucea de piatră în cinstirea Sf. Nicolae secolul XVII;
- Crucea de piatră ridicată în dreptul casei preotului Cristescu (1593-1601);
- Monumentul ridicat pentru a omagia veşnica recunoştinţă a eroilor din comuna Vala Voievozilor;
- Mănăstirea Gorgota în nordul comunei;
- Ruinele bisericii Panaghia, Gorgota;
- Piatra de mormânt a lui Draghici Vornicul din Cornăţel;
- Piatra de mormânt a Marulei fiica lui Mihai Vitezu;
- Crucea de piatră a bisericii de lemn edificată de Socol Clucer;
- Crucea de piatră edificată în cinstea jupăniţei Ego Elina;
- Monumentul eroilor edificat de Vasile Blendea Valea Voievozilor;
- Crucea de piatră în cinstirea Sf. Nicolae secolul XVII;
- Crucea de piatră ridicată în dreptul casei preotului Cristescu (1593-1601);
- Monumentul ridicat pentru a omagia veşnica recunoştinţă a eroilor din comuna Vala Voievozilor;
Monumente ale naturii:
- Pădurea de pe Valea Rescai şi Izlazului Ocnarilor cu frumoase exemplare de stejar (Quercus Robus) penducular de 300 ani vechime, cu înălţimi de 25-30 m şi diametrul de 40-150 cm;
- Pădurea de Anin Negru şi Alb de pe Valea Saramurii;
- Valea cu urzici Gorgota;
- Pădurea Calinoaia unde creşte Papucul Doamnei (Cypripedium Caeceolus) de pe Valea Rea.
- Pădurea de pe Valea Rescai şi Izlazului Ocnarilor cu frumoase exemplare de stejar (Quercus Robus) penducular de 300 ani vechime, cu înălţimi de 25-30 m şi diametrul de 40-150 cm;
- Pădurea de Anin Negru şi Alb de pe Valea Saramurii;
- Valea cu urzici Gorgota;
- Pădurea Calinoaia unde creşte Papucul Doamnei (Cypripedium Caeceolus) de pe Valea Rea.
Principalul obiectiv turistic din localitate il reprezinta Mănăstirea Gorgota, construita intre anii 1554-1557.
Mănăstirea Gorgota este monument istoric de categoria A (DB-II-a-A-17520) ce se aflată la doar 15 kilometri de oraşul Târgovişte si datează din vremea lui Pătraşcu cel Bun, de la mijlocul secolului al XVI-lea. Pătraşcu Voievod, în cei trei ani de domnie, a poruncit ridicarea bisericii şi construcţiilor aferente, deoarece, atunci când a urcat pe tron, o cruce era înfiptă în vârful dealului. Şi atunci el a hotărât că acolo trebuie să fie o mănăstire. Documentele s-au pierdut, mănăstirea fiind jefuită în repetate rânduri şi nu se ştie data exactă la care a fost ridicat lăcaşul. Biserica a fost construită după obiceiurile vremii, în formă de cruce şi fără pridvor.
Mănăstirea poartă numele dealului pe care l-a urcat Iisus până la locul în care a fost răstignit, nume simbolic, deoarece construcţia este aşezată pe cel mai înalt deal din zonă, iar de sus, din curtea mănăstirii, poţi admira împrejurimile, care îţi oferă un peisaj foarte frumos: case, văi abrupte şi dealuri verzi. Lăcaşul poartă hramul Schimbării la Faţă.
Mănăstirea Gorgota este monument istoric de categoria A (DB-II-a-A-17520) ce se aflată la doar 15 kilometri de oraşul Târgovişte si datează din vremea lui Pătraşcu cel Bun, de la mijlocul secolului al XVI-lea. Pătraşcu Voievod, în cei trei ani de domnie, a poruncit ridicarea bisericii şi construcţiilor aferente, deoarece, atunci când a urcat pe tron, o cruce era înfiptă în vârful dealului. Şi atunci el a hotărât că acolo trebuie să fie o mănăstire. Documentele s-au pierdut, mănăstirea fiind jefuită în repetate rânduri şi nu se ştie data exactă la care a fost ridicat lăcaşul. Biserica a fost construită după obiceiurile vremii, în formă de cruce şi fără pridvor.
Mănăstirea poartă numele dealului pe care l-a urcat Iisus până la locul în care a fost răstignit, nume simbolic, deoarece construcţia este aşezată pe cel mai înalt deal din zonă, iar de sus, din curtea mănăstirii, poţi admira împrejurimile, care îţi oferă un peisaj foarte frumos: case, văi abrupte şi dealuri verzi. Lăcaşul poartă hramul Schimbării la Faţă.
Prima construcţie în acel punct se pare că a fost o şcoală care, după ridicarea mănăstirii, a rămas lângă aceasta, devenind clădire a lăcaşului de cult. Şcoala este menţionată într-un document de la 1515.
Din actele de mai târziu şi care au rezistat până astăzi, aflăm că Mihai Viteazul dă mănăstirii moşia din jurul ei şi îl socoteşte pe Pătraşcu cel Bun „ctitor al sfintei dumnezeieşti mănăstiri”, la 1594. Trei ani mai târziu, în 1597, în cartea lui Fotea Sudetul cu 12 pârgari, tot Mihai Viteazul spune că Pătraşcu Voievod a miluit biserica şi terenul dimprejurul ei. În decursul timpului, domnitorii Matei Basarab, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Constantin Mavrocordat au dat mănăstirii mai multe moşii.
